Aceste linii ce stârnesc atât de multă nemulțumire în rândul românilor, servesc la formarea cuvintelor compuse sau la despărțirea silabelor. Dar când devin o problemă reală? O problemă majoră nu ar fi evoluția limbii pe cât e analfabetismul funcțional. Acest lucru are mai mulți factori ce îl cuprind și îl cresc în spațiul românesc. Să vedem care sunt aceștia.
Oare autocorectorul e de vină?
Influența tehnologiei din jur poate fi un factor major, deoarece algoritmii încă nu înțeleg complet limba română. Astfel, când un text este autocorectat va fi unul plin de erori, care produce confuzie printre autorii textului. Tinerii și copiii sunt afectați de acest lucru, deoarece aceste confuzii le pot lua de bune și să rămână cu greșelile în cap ca fiind corecte.
Socializarea în mediul online
Mesajele, postările scrise în grabă, confuziile create de autocorector duc la lipsa de conștientizare a greșelilor gramaticale. În viteza cu care sunt scrise mesajele, puține persoane mai stau să pună diacriticele sau cratimele. Ceea ce este un lucru comun pentru toată lumea, dar care devine o problemă pentru cei care chiar nu deosebesc greșelile de normalitatea scrierii.
Neglijența la școală?
Lipsa resurselor pentru adaptarea nevoilor elevilor, clasele supraaglomerate și programa învechită constituie baza analfabetismului funcțional în România. În funcție de priorități, greșelile și detaliile gramaticale ajung pe la sfârșitul listei, nefiind atât de luate în seamă. Elevii ajung să scrie corect cuvintele, dar să nu înțeleagă de ce se pune cratima și când nu e cazul să fie pusă.
Metodele de predare accentuează acest aspect prin stimularea memorării și nu a înțelegerii depline a textului studiat. Din acest fapt se datorează percepția elevilor asupra cratimelor ca un set arbitrar de reguli, ce uneori se folosește și alteori nu, când acestea, de fapt, sunt pentru claritate și înțelegere.
Ce alți factori mai contribuie la alfabetizarea funcțională?
Mediul familial din care provine fiecare, având o influență majoră asupra oricui, poate defavoriza învățarea și înțelegerea, mai ales dacă acestea nu sunt susținute absolut deloc. Copiii care nu sunt încurajați să fie curioși, să pună întrebări sau nu sunt stimulați să se dezvolte la școală duc la extinderea unor probleme mult mai grave decât cea de a nu ști cum se folosesc cratimele.
Orice copil are nevoie de un sprijin constant din partea familiei pentru a prinde pașii învățării corecte. Dar atunci când aceste aspecte devin neglijate și inhibate, dezvoltarea copilului devine una precară.
Încă un factor crucial este cel social-economic, care de cei mai mulți e văzut ca se ia de mână cu analfabetismul. De ce văd asta? Pentru că nivelul scăzut de trai, lipsa materialelor necesare, lipsa rechizitelor și hainelor pentru copii îi fac pe majoritatea să renunțe la școală înainte de finalizarea acesteia. Copiii care aparțin din familii cu venituri mici sunt obligați să lucreze de la vârste din ce în ce mai mici pentru a-și susține familia. Școala fiind pusă după muncă, aceștia nu mai văd o oportunitate în ea.
Din fericire, analfabeții funcționali mereu își pot reabilita situația, dar pentru asta e nevoie de conștientizare!
Sursa foto: https://pin.it/6aBZBLpgE